cerul (hartă către casă)

Regie: Irisz Kovacs | Dramaturgie: Doru Vatavului | Scenografie: Clara Ștefana | Sound design: Adrian Piciorea | Video design: Miruna Croitoru | Cu: Armand Crișan, Mălina Morar, Cezara Petredeanu, Adelin Tudorache

După o etapă de laborator prezentată publicului în mai 2023 (Etapa I), producția work in progress creart/Teatrelli „cerul (hartă către casă)” revine în forma sa finală, cu premiera programată pe 26 și 27 noiembrie 2025.

Dacă prima versiune dramatiza picturile lui Șerban Savu din albumul „Drifting” – scene cotidiene suspendate între real și poetic – noua etapă transformă acel material vizual într-o poveste despre muncă, rost și sens.

„cerul (hartă către casă)” este o meditație scenică despre felul în care ne construim existența din repetiții și speranțe, din oboseală și visare. Spectacolul vorbește despre căutarea sensului personal, despre acel moment în care ne întrebăm, poate pentru prima dată: pentru cine și de ce muncim, cu adevărat? Poate că răspunsul nu este o destinație, ci o căutare continuă, o respirație între două obligații. Uneori, drumul cel mai lung dintre două puncte este cel spre noi înșine.

„În prima etapă a spectacolului „cerul (hartă către casă)”, eu și dramaturgul Doru Vatavului ne-am propus să explorăm ce înseamnă viaţa în România contemporană, așa cum "aici"-ul și "acum"- ul se văd în picturile lui Șerban Savu din albumul "Drifting". A fost prima noastră colaborare, iar în timpul care a trecut de atunci, am făcut împreună 5 spectacole. Ne-am cunoscut mai bine, am crescut și ne-am șlefuit (cred) meșteșugurile. Am ajuns la curiozități similare, reușind să focalizăm zona de interes a următoarei etape de lucru pe un unghi specific: munca. Dacă în prima variantă a spectacolului scenele constau în vignette ce dramatizau opera lui Șerban Savu, legate vag de un fir roșu care se referea mai degrabă la dragoste, acum ne propunem să chestionăm munca altora și a noastră, rostul pe care ea îl are (sau n-are) și sistemul pe care îl clădește.

Ne propunem, așadar, o explorare a ideii de muncă, în moduri ce păstrează poezia, suprarealismul și blândețea picturilor lui Şerban Savu și intră în dialog cu prima variantă a spectacolului, prezentată acum doi ani.” - Irisz Kovacs (regizoare)